Personalități

Josef Viktor Kästner

născut la. 1 ianuarie 1826, Kerz, Marele Principat al Transilvaniei azi Cârța, județul Sibiu, România – decedat la 29 august 1857, Sibiu)a fost un poet sas care a scris în dialectul săsesc.

Viktor Kästner a fost fiul preotului Daniel Kästner (1790-1867) și a soției sale, Josefine Elisabeth, născută Heinrich (1801-1872). A fost al treilea din cei 6 copii ai familiei, născut la 30 decembrie 1826, în Cârța.

Copilăria și tinerețea le-a petrecut în casa parohială din Cârța. În anii 1845 – 1847 a studiat dreptul la facultatea de drept din Sibiu. A lucrat întâi la Orăștie, dar s-a stabilit apoi la Sibiu, unde și-a întemeiat o familie. În 1854, Viktor Kästner s-a căsătorit cu Pauline Simonis, fiica preotului din Petrești, Alba, cu care a avut doi copii.

Primele poezii săsești ale lui Kästner, rânduite de tatăl său, au apărut în 1862 la Sibiu, în editura Steinhäußer sub titlul Gedichte in siebenbürgisch-sächsischer Mundart nebst freier metrischer Übersetzung in das Hochdeutsche von Viktor Kästner (Poezii în dialectul săsesc transilvănean în paralel cu traducerea metrică în germana literară de Viktor Kästner).

O nouă ediție a apărut în 1895, cu un cuvânt înainte de Adolf Schullerus, retipărită în 1926. În 1929 Martin Kutschis a publicat o colecție de poezii ale lui Kästner puse pe muzică.

A fost foarte preocupat de dialectul săsesc, motiv pentru care a cules expresii și proverbe săsești, pe care le-a strâns într-un Idiotikon, de unde apoi le-a preluat în multe din poeziile sale.

Prin scrierile sale i-a influențat și lui Karl Gustav Reich aplecarea spre poezia în dialect săsesc.

În vara anului 1857, Viktor Kästner s-a îmbolnăvit de antrax, murind la 29 august, în vârstă de numai 30 de ani

¤¸¸.•´¯`•¸¸.•..>> <<..•.¸¸•´¯`•.¸¸¤

Radu Constantin Ilea

artist fotograf

¤¸¸.•´¯`•¸¸.•..>> <<..•.¸¸•´¯`•.¸¸¤

Ana Munteanu

mama Mariei Tănase

Oltul i-a devenit sursă de cânt şi de inspiraţie. Iubea locul natal, casa părintească din Cârţa şi îşi înveselea cunoştinţele cum putea. Şi nedormită să fi fost, tot nu era de-ajuns să stea liniştită în casă. De cele mai multe ori, îşi ocupa nestingherită locul la fereastră, scotea un picior pe pervaz şi dădea drumul cântecului. În rochia sa inspirată din moda de la Paris, încheiată la spate – de ziceau gospodinele satului că a îmbrăcat-o invers -, Maria Tănase se făcea plăcută prin glasu-i incurabil de privighetoare, în care adăuga pasiune şi dragoste pentru auditoriul său. A murit, însă, înainte de vreme, răpusă de cancer. În mormânt, a luat cu ea şi o ultimă dorinţă pe care cârţenii i-au îndeplinit-o abia ieri: „Aş vrea ca pe un drum secetos şi dornic de apă să se facă o fântână…”. Şi s-a făcut.
A iubit cu patos folclorul şi şi-a dedicat aproape jumătate de veac cântecului românesc, punând mai presus de toate românii. A plecat devreme dintre noi, lăsând în urmă, pe lângă un bogat portofoliu folcloric, şi un cufăr cu amintiri, presărat cu doleanţe. Nu a cerut niciodată prea multe. Dar a vrut, în schimb, să ofere ajutor necontenit tuturor pe care îi întâlnea. Sunt şi în Cârţa oameni care au cunoscut-o pe Maria Tănase. Ei îşi amintesc de ea cu drag, de un om cu suflet mare. De întâlnea un sărac pe stradă şi în mână avea o bucată de pâine, nu se gândea de două ori şi îi dădea fărâma de hrană. „Atât de sufletistă şi miloasă era”, ne-a povestit la dezvelirea plăcii memoriale de pe casa mamei sale tanti Paraschiva. Evenimentul de la sfârşitul lunii iunie a fost precedat, ieri, de încă o altă bucurie. În testamentul artistei stă scris dorinţa sa de a-i sătura pe cei însetaţi. „Aş vrea ca pe un drum secetos şi dornic de apă să se facă o fântână…”, a notat aceasta. Visul său a întârziat practic. De multă vreme, oamenii se luptă să îi îndeplinească “păsării măiastre” cea din urmă voinţă. În iunie, Cristin Magheru, primarul comunei Cârţa, a promis atunci localnicilor săi că la 25 septembrie vor putea gusta o gură de apă din fântâna ridicată în memoria Mariei Tănase. „Până în 25 septembrie sper să facem la intersecţie, la Drumul Ţării, pe Calea Grindului, o fântână. Sper să dăm de apă acolo”, a spus atunci primarul. După trei luni, s-a făcut. Inaugurarea fântânii nu s-a vrut cu fast, pentru că Maria Tănase iubea simplul şi modestia. Nici la înmormântare cântăreaţa nu a vrut să se dea larmă în ţară şi să se adune oamenii. Cu toate acestea, amintirea glasului ei a adunat peste un milion de oameni să o conducă pe ultimul drum, oprindu-se, atunci, şi circulaţia.

“E mai bună ca apa plată”

Ieri, elevi ai Şcolii Gimnaziale din Cârţa şi localnici din Cârţa s-au adunat la marginea satului să închine un pahar de apă în cinstea Mariei Tănase. Evenimentul a început cu o scurtă cuvântare a entologului Mircea Cârţişorean, care a donat şcolii volumul “Maria Tănase”, semnat de Petre Ghiaţă şi Clery Sachelarie, soţul artistei, precum şi o colecţie de discuri cu muzica interpretei. La cuvânt s-a înscris şi Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, care şi-a sărbătorit, cu această ocazie, şi o parte din ziua sa de naştere. “Este un popas la răscruce de drumuri, aşa cum şi-a dorit cu 50 de ani în urmă. (…) Trebuie să vă spun un secret: şi eu sunt născut în această zi, exact ca Maria Tănase”, a mărturisit Ioan Cindrea. Înainte de a gusta din apa închinată Mariei Tănase, preotul paroh Cezar Bulgariu din Cârţa a făcut o slujbă de sfinţire a a apei, iar un elev al Şcolii din Cârţa a citit o scurtă biografie a Mariei Tănase, pentru a o cunoaşte mai bine şi cei prezenţi, majoritatea tineri în costum popular. “E mai bună ca apa plată”, a exclamat Cindrea.

Neobosită, cântă

În Cârţa, mai sunt oameni care au cunoscut-o pe Maria Tănase, La fel, şi membri ai familiei sale, care îşi amintesc mai vag imaginea ei. Îndeplinirea dorinţei sale privind satisfacerea setei călătorilor înseamnă pentru ei o bucurie enormă. “Noi am fost conştienţi că ea a vrut acest lucru. Am încercat să mai facem înainte asta, dar nu s-a făcut. S-a mai săpat până la o anumită adâncime, dar nu s-a dat de apă”, ne destăinuie Olimpia Radu, nepoată a Mariei Tănase, care, de un an de zile, s-a mutat din Sibiu în Cârţa, să se bucure de liniştea locului. De Maria Tănase îşi aminteşte în ceaţă. Tot ce mai ştie, copilă fiind, e că se juca mult cu ea şi că mergea prin sat şi cânta. “Mai venea la noi când avea concerte în zonă, prin Făgăraş. Noaptea, după ce termina concertul, venea şi dormea la noi. Sau nici nu mai dormea şi povestea şi a doua zi mergea la celălalt concert”, mai povesteşte femeia.

Renumită pentru “Mă dusei să trec la Olt”

Dorinţa Mariei Tănase legată de fântâna a fost comunicată, mai întâi, familiei sale, respectiv soţului. “A menţionat familiei că doreşte această fântână la Cârţa. Soţul ei a dat familiei din partea mamei o sumă de bani ca să ridice fântâna. Dar familia s-a simţit neajutorată şi a cerut ajutorul Primăriei”, spune Iuliana Turi, directorul Şcolii Gimnaziale din Cârţa. De asemenea, aceasta adaugă faptul că Primăria a încercat să sape şi să dea de apă. Dar în zadar. Ieri, cu ajutorul noii tehnologii, s-a reuşit ridicarea şi, implicit, inaugurarea fântânii. Localnicii îi cunosc piesele Mariei Tănase, pe care, în curând, vor să o şi numească cetăţean de onoare al localităţii, dând, probabil, şi numele Şcolii din Cârţa. Şi Raul îi ştie piesele. Cea mai cunoscută este “Mă dusei să trec la Olt”, un cântec cules de pe aceste meleaguri. “Un băiat şi o fată au vrut să treacă podul dincolo de Olt şi podarul o zis: <<Daţi-mi nişte bani şi iubita>>. Feciorul a spus să treacă prin Olt, adică în ăla mai mare”, ne destăinuie mesajul versurilor prichindelul de numai cinci ani. Şi Paul Marcu cunoaşte textul şi mai multe aspecte despre cântăreaţă. “Ştiu că Maria Tănase este originară din Cârţa, de la mamă. A avut vreo 400 de cântece. <<Mă dusei să trec la Olt>> a fost cules de aici, de la fete şi feciori”, spune băiatul, elev în clasa a şasea, în Cârţa.
Frigul de ieri a fost uşor înduplecat prin razele de soare ce se strecurau pe alocuri. La final, participanţii au împărţit colaci de grâu, cozonaci, un pahar de vin şi, bineînţeles, câteva guri de apă din fântâna Mariei Tănase. Cristin Magheru, primarul din Cârţa, spune că locul unde e fântâna va fi amenajat, iar pe pământul ce o înconjoară vor fi plantate flori. În memoria celei mai frumoase artiste a lor.

Andra MARINESCU

La invitația primarului comunei Cârța, Cristian Magheru, președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, a participat miercuri, 25 septembrie, la inaugurarea unei fântâni construită de administrația locală în cinstea și în memoria interpretei de muzică românească, Maria Tănase, de la a cărei naștere s-au scurs 100 de ani.

Evenimentul a fost organizat de către Primăria Cârța, cu sprijinul Parohiei Ortodoxe Cârța și al Școlii gimnaziale din Cârța și s-a bucurat de participarea unui grup numeros de copii și localnici, precum și de prezența inspectorului școlar general adjunct, Christine Manta Klemens.

“M-am bucurat să iau parte la acest eveniment de suflet, organizat foarte frumos de comunitatea din Cârța. Consider că acest mic edificiu este binevenit și este de datoria noastră să păstrăm vie memoria celei care a fost Maria Tănase, numită și Regina cântecului popular sau Pasărea măiastră. Se știe că mama sa, Ana Munteanu, este originară din comuna Cârța și astfel rădăcinile Mariei Tănase sunt pe jumătate sibiene. A fost o dorință a artistei de a se construi o fântâ nă aici și îl felicit pe primarul Cristian Magheru că a dus la îndeplinire această dorință și că știe să promoveze valorile culturale românești”, a spus președintele Ioan Cindrea.

ORA DE SIBIU

¤¸¸.•´¯`•¸¸.•..>> <<..•.¸¸•´¯`•.¸¸¤

ILEA CONSTANTIN IOAN – (ION TURDEANU)

Născut la 23 noiembrie 1941, în Turda, judeţul Cluj
Absolvent 1961 al Şcolii Medii de Arte Plastice Cluj, prof. Ioan Mitrea
Absolvent 1967 al Institutului de Arte Plastice şi Decorative „Ion Andreescu”, Cluj Napoca, secţia pictură, profesori Tibor Kadar, Radu Fulger, Teodor Harşia şi Abody Nagy Bela
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din anul 1970
Expoziţii personale: 1974 Muzeul Brukenthal Sibiu

1986 Galeriile de Artă Sirius Sibiu

1998 Galeriile de Artă Râmnicu Vâlcea

2000 Galeria de Artă Art Antik Sibiu

2011 Muzeul de Artă Cluj Napoca

Expoziţii colective:

Republicane 1968 Bienala tinerilor artişti plastici, Bucureşti sala Dalles

1969 Bienala de pictură şi sculptură Bucureşti sala Dalles

1975 Salonul republican de pictură şi sculptură sala Dalles

1976 Salonul anual de pictură şi sculptură sala Dalles

1979 Faza republicană a Festivalului Naţional Cântarea României, Bucureşti sala Dalles

1980 Salonul anual de pictură şi sculptură sala Dalles

1986 Bienala de pictură şi sculptură sala Dalles

2001 Salonul Naţional de Artă Pavilionul de Expoziţii Bucureşti

2006 Salonul Naţional de Ară Casa Poporului, sala Brâncuşi

Judeţene toate saloanele anuale şi expoziţiile colective organizate la Sibiu, între anii 1967-2010

Internaţionale 1968 Londra Galeriile Gugenheim

1971 expoziţi filialei Sibiu la Riga – Letonia

1999 Rennes – Franţa

2000 Ingolstadt – Germania

2008 Veneţia – Italia

2011 Vitré – Franţa

Alte expoziţii 1969 Expoziţia Filialelor Iaşi, Braşov, Sibiu sala Dalles

1970 Expoziţia de grup la Galeriile Apollo, Bucureşti, împreună cu Nicolae Iorga, Simion Florea, Ioan Chişu, Imre Gyengye şi Ion Cărămidar

1973 Expoziţia Filialei Sibiu la Cluj Galeriile de Artă

1980 Expoziţia Filialei Sibiu la Bucureşti Căminul Artei

1982 Expoziţia Filialei Sibiu la Cluj Napoca Galeriile de Artă

1989 Expoziţia Filialei Sibiu la Arad Galeriile de Artă

1997-1998-1999 Saloanele Artei Transilvane Galeriile de Artă Alba Iulia

2007-2008 Salonul Anual al Filialei UAP Alba

1980 realizează împreună cu Rodica şi Ioan Chişu un mozaic de marmoră 110 mp. Vocaţie muncii şi creativităţii tehnice la Reşiţa Liceul Industrial nr.1
Lucrări în muzee: – Muzeul Brukenthal Sibiu – Muzeul Râmnicu Vâlcea
Colecţii particulare: România, Anglia, Germania, Elveţia, S.U.A.
Bibliografie (selectiv): Tribuna Sibiului – 1969-1989, Rev. Transilvania 1970-1980, Rev. Arta nr: 3/1969; 10/1969; 10, 11, 12 /1971; 10/1973; 1/1975; 11/1980; 7-8 /1982, Pictori si sculptori sibieni, Ion Itu, Ed. Meridiane 1977, Forme şi Culori (Artele plastice sibiene de la izvoare în contemporaneitate) R. I. Fota, Ed. rev. Transilvania 1983, Dicţionarul Artiştilor Români Contemporani, O. Barbosa, Ed. Meridiane 1983
Contact – Acasă: Sibiu Şos. Alba Iulia nr.20 Tel. 0269 – 214502 – Studio: Sibiu Piaţa Mare nr.12 ap.5 Tel 0725 – 225902